Online Revista ÔÇ×Idei Pentru Casa TaÔÇť Tu G─âsi Idei ╚śi Solu╚Ťii Originale, Planificarea Proiectului ╚śi De Design De Interior De Acas─â

Ph-Ul Solului - Modificarea Ph-Ului Solului!

PH-ul solului - modificarea pH-ului solului!

pH-ul solului

De ce modifica╚Ťi pH-ul solului:

Aciditatea solului, pH-ul are o mare influen╚Ť─â ├«n absorb╚Ťia nutrien╚Ťilor de c─âtre plante.

Solurile foarte solide sau foarte alcaline se pot p─âstra ├«n leg─âturi ╚Öi compu╚Öi, iar deficitul de nutrien╚Ťi din plante se simte, chiar dac─â este ├«n sol, acesta nu va fi disponibil pentru uzin─â.

pH-ul solului

Corectarea pH-ului acestui sol va fi necesar─â pentru dezvoltarea plantei.

├Än func╚Ťie de cultura care urmeaz─â s─â fie implantat─â ╚Öi de recomandarea de corec╚Ťie f─âcut─â ├«n urma analizei anterioare a solului, avem:

- Soluri foarte alcaline: le face mai acide, cu adăugarea de frunze, coajă, frunze de conifere, turbă, praf de ferăstrău, compuși ai plantelor

- soluri foarte acide: Limitarea, care este încorporarea în sol a calcarului (carbonat de calciu), a calcarului dolomit (de asemenea, magneziu) sau a oxidului de calciu comercial (var virgin) sau a hidroxidului de calciu (excesul de calcar).

pH-ul solului ╚Öi corec╚Ťiile acidit─â╚Ťii:

Analiza solului trebuie efectuat─â ├«n laborator, c├ónd se utilizeaz─â substratul mineral al propriet─â╚Ťii.
├Än analiz─â se prezint─â indicele pH-ului ╚Öi cantitatea corectiv─â de utilizat, dac─â este necesar, pentru implantarea culturii dorite. Consulta╚Ťi un profesionist.

├Än comer╚Ť exist─â c├óteva elemente care sunt folosite pentru a corecta aciditatea solului:

1. calcaros este un produs pulverulent ob╚Ťinut prin m─âcinarea calcarului, con╚Ťine carbonat de calciu ╚Öi carbonat de magneziu.

2. Virginia de var de uz agricol, atunci când calcarul este ars, constând din oxid de calciu și oxid de magneziu, pulbere fină și caustică.

3. Hidratat sau disparut de var, este var virgin cu adăugarea de apă, devenind hidroxid de calciu și hidroxid de magneziu.

Introduce╚Ťi ├«ngr─â╚Ö─âminte azotat Salitre din Chile, nitra╚Ťii de K ╚Öi Ca, tind s─â scad─â aciditatea solului, iar sulfatul amoniacal, sulfatul de amoniu, ureea ╚Öi fosfatul de amoniu tinde s─â se aciduleze.
Amestecul realizat de ├«ngr─â╚Ö─âminte acoper─â toate macronutrien╚Ťii ╚Öi cele mai multe micros, ├«n formul─âri diverse pentru diversele culturi.

├Än fertigare, obiceiul este de a folosi elementele separate datorit─â precipita╚Ťiilor datorate incompatibilit─â╚Ťii unor elemente.

Formula NPK cu micros este cunoscută în diferite formule, de exemplu: 10-10-10, ceea ce înseamnă 10% N -10% P -10% K, pentru majoritatea culturilor de grădină, de la gazon la frunziș și 4% N -14% P - 8% K, pentru arbuști și flori erbacee.

PH al solului - Compuși organici și îngrășăminte

pH-ul solului și îngrășămintele organice

Tot ceea ce este organic, resturi vegetale și animale, excremente de animale, produse din industria alimentară, vinasse și turte de filtrare din industria zahărului, tarturi de petrol, gunoi, pot deveni îngrășăminte organice.

Acestea sunt surse de nutrien╚Ťi, dup─â mineralizare, cu descompunerea realizat─â de organismele solului (bacterii ╚Öi ciuperci de descompunere).

Ele sunt o sursă de materie organică în sol, devenind humus.
Are capacitatea de reten╚Ťie a apei la plante, ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte condi╚Ťiile fizice ale solului, sol argilos facilit├ónd stocarea apei ╚Öi aerarea solului, precum ╚Öi dezvoltarea r─âd─âcinilor.

Propriet─â╚Ťile fizice ale solului au o ├«mbun─ât─â╚Ťire semnificativ─â, cu modific─âri nutritive ╚Öi facilitarea absorb╚Ťiei de c─âtre r─âd─âcini a nutrien╚Ťilor.

Substan╚Ťele organice reprezint─â o surs─â de hran─â pentru microorganismele de sol utile, cum ar fi ciupercile care se asociaz─â cu r─âd─âcini (mycorrhizae) ╚Öi care ajut─â la absorb╚Ťia de fosfor, zinc ╚Öi alte elemente, ca ╚Öi ├«n fixarea azotului.

Compozi╚Ťia principalelor ├«ngr─â╚Ö─âminte organice (materie uscat─â)

îngrășăminte % N -% P -% K

gunoi de bovine 1,0-3,0 0,5-1,0 1,0 -1,5

Chicken Spread 2,4-3,5 3,4ÔÇô5,8 1,7 ÔÇô 2,7

gunoi 0,2ÔÇô2,0 3,4-5,8 1,7 ÔÇô 2,7

Piept de bumbac 4,0ÔÇô6,0 2,5ÔÇô3,0 1,3 ÔÇô 1,6

Castor tort 4,0ÔÇô5,0 1,5- 2,0 1,0 ÔÇô 1,2

Filtreaz─â tort 0,3ÔÇô0,6 0,15ÔÇô0,20 1,7 ÔÇô 5,0

Sursa: Kiehl (1985) citat─â de Malavolta (2000)

Vierme humus sau vermicompost:

Ce este un vierme?

Viermele este un vierme anelid─â, adic─â are corpul ├«mp─âr╚Ťit ├«n inele care variaz─â ├«n func╚Ťie de cantitate.

Putem g─âsi r├óme cu 7 sau chiar mai mult de 500 de inele, cum ar fi minhocu├žus.

Ac╚Ťiunea viermilor:

pH-ul solului și râme

1. G─âuri╚Ťi solul, dezarhiva╚Ťi-l ╚Öi introduce╚Ťi aer;

2. ├Ängr─âde╚Öte solul ╚Öi defec─â humusul, un produs bogat ├«n nutrien╚Ťi

3. Produce zilnic o cantitate de materie organic─â echivalent─â cu greutatea proprie;

4.Return la p─âm├ónt de 5,5 ori mai mult azot, de 2 ori mai mult calciu, de 2,5 ori mai mult Magneziu; De 7 ori mai mult fosfor ╚Öi de 11 ori mai mult de potasiu dec├ót con╚Ťine solul din care se hr─âne╚Öte.

5. Prelunge╚Öte ├«nflorirea ╚Öi fructarea, cresc├ónd produc╚Ťia agricol─â.

6. Legumele sunt mai rezistente la dăunători și boli.

7. Plantele devin mai viguroase ╚Öi mai verzi, ├«mbun─ât─â╚Ťind aspectul ╚Öi dezvoltarea lor.

8. Are mai mult─â porozitate fa╚Ť─â de sol, de╚Ťine mai mult─â umiditate a solului.

9. Reduce timpul de germinare a semin╚Ťelor.

10. Este deosebit de important pentru sol, deoarece tratează simultan solul și planta, în timp ce fertilizarea chimică afectează numai planta.

Utilizarea excesivă nu dăunează plantei, ci, dimpotrivă, nu este decât benefică.

Cu cât mai mult humus este plasat pe pământ, cu atât va fi mai productiv și mai fertil. Este un produs ecologic.

Bibliografie: BUCKMAN, Harry 7 BRADY, Nyle C. Natura ╚Öi propriet─â╚Ťile solului. Rio de Janeiro, Freitas Bastos, 1976. K├äMPF, Atelene et TAKANE, Roberto. Floricultur─â, tehnici de preparare a substraturilor. Bras├şlia, LK, 2006. MALAVOLTA, E. ABC de analiz─â a solului ╚Öi a frunzei. S. Paula, Ceres, 1992. MALAVOLTA, E., 1926. F. Pimental-Gomes ╚Öi J.C. Alcarde. Ingrasaminte si ingrasaminte. S.Paulo, Nobel, 2002.

Editorial Video: Replantare Arbore de Jad

´╗┐