Online Revista ÔÇ×Idei Pentru Casa TaÔÇť Tu G─âsi Idei ╚śi Solu╚Ťii Originale, Planificarea Proiectului ╚śi De Design De Interior De Acas─â

Cum Sa Construiesti O Gradina Durabila - Partea A Iii-A

18. Lua╚Ťi ├«n considerare arbu╚Öti bolborosi. Favorizeaz─â construirea de cuiburi de p─âs─âri insectivore


Cuibul de păsări în tufișuri spinoase

P─âs─ârile din ora╚Ö garanteaz─â controlul multor insecte domestice ╚Öi nu cuib─âresc unde nu se simt confortabil ╚Öi sigur. Plantele cu spinare izoleaz─â pr─âd─âtorii, p─âzind c─â╚Ťei. Nu arunca╚Ťi aceste plante care sunt un refugiu sigur pentru multe fr─âm├ónt─âri.

19. Evita╚Ťi "╚Ömecherii" ├«n gr─âdin─â, vin ╚Öi pleac─â f─âr─â a reflecta nevoile comunit─â╚Ťii. Verdele este atemporal, nu se potrive╚Öte ├«n niciun moment.

C├ónd planim un copac sau un palmier, de multe ori nu ne imagin─âm c─â vor tr─âi mul╚Ťi ani, de obicei mai mult dec├ót putem tr─âi ca gr─âdinari ├«n aceast─â lume. De aceea nu este nevoie s─â v─â face╚Ťi griji cu privire la mod─â, este un fenomen sociocultural care exprim─â doar un anumit moment ╚Öi peisajul, fabricat sau nu, este eternizat prin ciclurile biologice care ├«i determin─â autenticitatea. Gr─âdinile trebuie s─â ob╚Ťin─â independen╚Ť─â, o disociere cu mod─â care ├«i face s─â depind─â de mi╚Öc─âri care nu au nimic de-a face cu libertatea ╚Öi autonomia pe care natura o merit─â.

20. ├Äncuraja╚Ťi coloniile de r├óme, deoarece, ├«n plus fa╚Ť─â de pomparea aerului ├«n sol, ele furnizeaz─â ├«ntotdeauna nutrien╚Ťi ne├«ntrerup╚Ťi.

Ei tr─âiesc pe soluri proaspete ╚Öi umede, bogate ├«n degradarea materiei organice, aerarea solului ╚Öi permiterea unui debit mai bun al apei, care este, prin urmare, mai pu╚Ťin susceptibil de procesele de eroziune, at├ót de frecvent ├«n soluri excesiv de argiloase ╚Öi compacte. ├Än solul cu permeabilitate mai mare ╚Öi decomprimat, r─âd─âcinile penetreaz─â mai u╚Öor.

Humul pe care r├óul o produce este cel mai bun ╚Öi mai bogat balegar, u╚Öor alcalin ╚Öi neutru. P─âm├óntul expulzat de r├óme are dublu potasiu, triplu magneziu ╚Öi cvadruplu de azot ╚Öi fosfor din solul ingerat, precum ╚Öi con╚Ťin├ónd o mare varietate de s─âruri minerale.

21. Pietri╚Öul care nu este preocupat de mediu transform─â arta ├«n comer╚Ť, tehnic─â ├«n comer╚Ť ╚Öi pl─âcere ├«n pofta.

Mediul artificial cauzat de modificarea spa╚Ťiului urban, verticalizarea cl─âdirilor, hidroizolarea solului ╚Öi reducerea suprafe╚Ťelor verzi au dep─â╚Öit capacitatea biologic─â a locuitorului ora╚Öului, care caut─â reechilibrarea. Este misiunea landscaperului de a returna p─âdurea pierdut─â ├«n form─â de gr─âdini care repar─â lipsa verde. Acest lucru trebuie f─âcut f─âr─â a neglija manifestarea estetic─â, plin─â de sensibilitate, percep╚Ťie ╚Öi evolu╚Ťie a ideilor, ╚Ťin├ónd seama de faptul c─â amenajarea peisagistic─â este o art─â aplicat─â ╚Öi nu doar o expresie cultural─â ├«n care artistul se exprim─â sincer, externaliz├ónd emo╚Ťiile sale. Gr─âdina poate fi folosit─â ca un instrument pentru a infuza idei s─ân─âtoase ├«n indoctrinarea filosofic─â a societ─â╚Ťii, precum ╚Öi un instrument de educa╚Ťie ├«n diferite domenii ale cunoa╚Öterii.

22. Selecta╚Ťi un procent ridicat de copaci cu r─âd─âcini ad├ónci. Acestea p─âtrund sub stratul superior, "aduc├ónd" umiditate arbusturilor din apropiere ╚Öi erbacee.

O gr─âdin─â proiectat─â cu criterii de utilizare eficient─â a apei consum─â o a patra parte din cele ├«n care durabilitatea nu este luat─â ├«n considerare. Ad├ónc ├«nr─âd─âcinate arborele face mai u╚Öor pentru a ajunge la masa de ap─â, rezervorul de ap─â subteran─â. Multe dintre aceste specii de plante, tipice Cerrado, prezint─â trunchiuri cu scoar╚Ťe mai groase ╚Öi frunze tari, care evit─â pierderea apei, permi╚Ť├ónd o "r─âm─â╚Öi╚Ť─â" a celor care fac parte din colonia plantelor. Exist─â cazuri de specii cu r─âd─âcini aflate la distan╚Ť─â de peste 30 de metri de trunchi, ├«n c─âutare de umiditate ╚Öi nutrien╚Ťi.

23. Mama Natură este o reprezentare care se ocupă de fertilitate, cicluri și cultivare. Este echilibrat. Prin urmare, grădina ar trebui să reflecte acest concept.


Mama Natura

Gaia, zei╚Ťa greac─â a P─âm├óntului, este de asemenea un concept filozofic referitor la natura planetei, agresat ├«n mod constant de ac╚Ťiunea uman─â. Reac╚Ťiile P─âm├óntului, care au avut loc ├«n ultimii ani, pot fi ├«n╚Ťelese ca un r─âspuns la spa╚Ťiul ├«n care tr─âim. Gaia se simte ╚Öi reac╚Ťioneaz─â organic. Defrisarea ├«n p─âdurile din Atlantic ╚Öi p─âdurea tropical─â din Amazon ╚Öi r─âsturnarea copacilor din ora╚Öe provoac─â daune ireparabile tuturor fiin╚Ťelor vii, inclusiv oamenilor. Aceasta determin─â cre╚Öterea efectului de ser─â, cre╚Öterea exagerat─â a ploilor toren╚Ťiale urmat─â de secet─â intens─â ╚Öi ploaia acid─â. Reechilibrarea corect─â a ceea ce am luat de secole este o necesitate pentru supravie╚Ťuirea noastr─â, iar re├«mp─âdurirea trebuie s─â ├«nceap─â ├«n curtea din spate ╚Öi pe trotuarul casei noastre.

24. În solurile sărace optează pentru speciile leguminoase, care fixează azotul, făcându-l disponibil pentru alte plante.

Este important s─â selecta╚Ťi plantele care au condi╚Ťii pentru a fixa azotul. ├Än acest proces gazul este capturat din atmosfer─â ╚Öi transformat ├«n compu╚Öi azota╚Ťi, care sunt fundamentali ├«n nutri╚Ťia plantelor. Legumele sunt asociate cu bacterii de fixare a azotului, care formeaz─â noduli ├«n r─âd─âcinile lor. Bauhinia variegata, sibipiruna, Clitoria fairchildiana, jatob├í, cassias, Calliandras, angelim, sucupira, gram-arahide ╚Öi multe altele sunt capabile s─â reduc─â, ╚Öi mult, cheltuielile cu ├«ngr─â╚Ö─âmintele cu azot, o suprafa╚Ť─â de 10.000 m┬▓, aceste plante pot acumula 1.500 kg de azot ├«n sol. Acest element, atunci c├ónd este deficitar, provoac─â ├«ng─âlbenirea frunzelor, cre╚Öterea ├«nt├órziat─â, deficitul de proteine ÔÇőÔÇőetc.

25. Aprecia╚Ťi peisajul, pe m─âsur─â ce limba schimb─â na╚Ťiunea. Ea ne exprim─â cultura.


Natura noastr─â... steagul nostru

Este simptomatic s─â tr─âie╚Öti ├«ntr-o ╚Ťar─â care are numele s─âu inspirat de un copac care poart─â steagul verde ╚Öi care, av├ónd cea mai mare biodiversitate a planetei, caut─â palmieri ╚Öi copaci ├«n ╚Ť─ârile ├«ndep─ârtate. Acest na╚Ťionalism al peisajului pe care ├«l ap─âr corespunde aprecierii florei locale ╚Öi se opune asem─ân─ârii importate din timpul Imperiului. Ar fi ideal s─â subliniem ceea ce numim "culoare local─â", care distinge peisajul de fiecare regiune a ╚Ť─ârii. S─â ne eliber─âm de adev─âr ╚Öi s─â ne asum─âm ca o na╚Ťiune relevant─â este, de exemplu, s─â planim palma republican─â, nu palma imperial─â. Nu a fost ├«nc─â inventat? Apoi, trebuie s─â atribuim o ascunz─âtoare sau un acai al acestei sarcini!

26. Designul grădinii astfel încât atributele estetice să nu prevaleze asupra beneficiilor fizice și psihologice.

Nu exist─â frumuse╚Ťe f─âr─â etic─â. ├Än Grecia antic─â frumosul ╚Öi binele erau asociate ├«ntr-un singur cuv├ónt, "calagatonul". Grecii nu au recunoscut c─â ceva ar putea fi ├«nzestrat cu calit─â╚Ťi bune f─âr─â a fi, de asemenea, favorizat de frumuse╚Ťe. Dac─â mergem dup─â ce ne aduce beneficii de s─ân─âtate ╚Öi partea intim─â a personalit─â╚Ťii noastre, cu siguran╚Ť─â ne hr─ânesc funda╚Ťiile artistice pe care le vom percepe ca fiind frumoase, ca ╚Öi formele de art─â. Nu ├«ntotdeauna ceea ce ni se pare frumos, chiar sublim, ne face bine.

27. G├óndi╚Ťi-v─â la roci care minimizeaz─â ac╚Ťiunea v├ónturilor, reduc├óndu-le influen╚Ťa asupra proceselor erozive ╚Öi evapor─ârii suprafe╚Ťei.

Barierele care sl─âbesc curen╚Ťii atmosferici de aer sunt mai eficiente atunci c├ónd sunt formate din grupuri mai mult sau mai pu╚Ťin continue de specii de dimensiuni ╚Öi dimensiuni diferite. Densitatea baldachinului ar trebui s─â fie ├«nalt─â, cu o grosime bun─â, concentr├óndu-se ├«ntr-o gam─â larg─â de arbori ╚Öi arbu╚Öti care vor ├«ncetini v├ónturile ╚Öi eroziunea v├óntului care are loc atunci c├ónd v├óntul se pr─âbu╚Öe╚Öte la sol ╚Öi usc─âciune.

28. Fiecare gr─âdin─â, chiar de baz─â, trebuie s─â includ─â un copac.

Pentru tot ceea ce poate oferi un singur copac, este important s─â ╚Ťine╚Ťi cont cel pu╚Ťin ├«n gr─âdina noastr─â. Nu este necesar ca acesta s─â ating─â o ├«n─âl╚Ťime mare sau s─â proiecteze prea mult umbr─â, exist─â multe care nu dep─â╚Öesc 3 sau 4 metri ├«n─âl╚Ťime ╚Öi care, av├ónd capetele scurs, permite intrarea luminii naturale. Flamboyerii, manduiranele, porcii, manaca-da-serra, jasmim-mango, p─âl─âria napoleon ╚Öi multe altele sunt potrivite pentru cultivarea ├«n spa╚Ťii mici.

Vom continua mâine...
Autor: Raul Cânovas

Editorial Video: Meșteșugarul de pe marginea șoselei E85

´╗┐
Meniu